Nimic

Tu, tu eşti fum de ţigară
Tu eşti o mască de ceară
Tu eşti o privire dintr-o umbră
Eşti o tăcere deasă şi lungă
Tu eşti un tren care nu mai pleacă
Eşti un peşte care se-neacă
Tu eşti o scrisoare ce moare-ntr-un plic
Eu, eu, eu nu sunt nimic
Tu, tu ai o scamă pe o frânghie
Tu ai un tatuaj pe sub o unghie
Ai un dicţionar de vorbe goale
Şi-o privire caldă şi moale
Tu ai repulsie faţă de goange
Tu ai o colecţie de falange
Şi ai o pasiune pentru vid
Eu, eu, eu nu am nimic
Tu, tu vrei să salvezi delfinii
Tu vrei să se simtă acasă străinii
Vrei să crească copaci pe case
Şi să reciclăm calciul din oase
Tu vrei să pleci cât mai iute din ţară
Tu îţi doreşti o moarte uşoară
Tu ai vrea să fie tot timpul seară
Tu vrei să-ndulceşti luna amară
Vrei să cerni aur din nisip
Eu, eu, eu nu vreau
Nimic care să te alunge
Nimic care să te doară
Într-un cuvânt…
…nimic